Aging si anti-aging

Ce inseamna anti-aging?

Conform Wikipedia ⁽¹⁾, medicina de tip anti-aging este “studiul incetinirii sau reversiei proceselor de imbatranire pentru extinderea duratei de viata“.

Fenomenele asociate imbatranirii nu se cunosc in intregime, in prezent sunt cateva teorii propuse ca mecanisme prin care are loc senescenta ⁽²⁾ la nivel molecular, celular, de tesut, organ si organism.

Mai jos am prezentat pe scurt cateva din teoriile ^(3), (4) propuse ca mecanisme ale proceselor de imbatranire. Aceste mecanisme pot functiona concomitent.

Teoria radicalilor liberi

Radicalii liberi sunt molecule care au in stratul extern orbital al atomului un radical liber ⁽⁵⁾.

Moleculele radical liber sunt specii extrem de reactive care determina:

o reactie de oxidare la molecula acceptoare
vor lua de la molecula acceptoare un electron (sau un atom de hidrogen) pentru a-si completa sarcina electrica donandu-i in schimb radicalul liber.

Exemple de radicali liberi de oxigen sunt moleculele de superoxid, oxid nitric, radical hidroxil, iar ca radical liber de azot molecula de peroxinitrit.

Radicalii liberi de oxigen lezeaza bazele din acizii nucleici, lanturile de aminoacizi din proteine si legaturile duble din acizii grasi nesaturati determinand stres oxidativ. Ca exemplu de stresul oxidativ la nivel neuronal, acesta este asociat cu imbatranire cerebrala accelerata si schizofrenie ⁽⁶⁾.

Organismul are capacitatea de a prelua radicalii liberi si de a-i neutraliza prin cateva enzime, dintre care: catalaza, superoxid dismutaza, glutation peroxidaza sau prin alte molecule ne-ezimatice, ca si Coenzima Q10 .

De asemenea, prin alimentatie organismul primeste anti-oxidanti de tip vitamina C sau vitamina E.

Teoria utilizarii insulinei

Este indicat sa se consume alimente cu indice glicemic scazut (alimente neprocesate, asigurarea unui cantitati de fibre alimentare zilnic) pentru a preveni cresterile abrupte ale concentratiei de insulina in sange, pentru a preveni diabetul, rezistenta la insulina si sindromul metabolic.

Rezistenta la insulina este asociata cu cresterea mortalitatii la persoanele in varsta, prin cresterea riscului de boli cardiovasculare aterosclerotice, dementa, cancer ⁽⁷⁾.

Grasimea abdominala este asociata cu nivele crescute de insulinemie si cu rezistenta la insulina. Scaderea greutatii corporale si exercitiile aerobe imbunatatesc sensibilitatea la insulina si toleranta la glucoza ⁽⁸⁾.

Imbatranirea este asociata cu nivele crescute de hemoglobina glicozilata ⁽⁹⁾.

Inflamatia

Inaintarea in varsta aduce nivele cronice crescute de markeri proinflamatori de tip TNFalfa si IL6. Factori de mediu precum fumatul, infectiie, obezitatea contribuie la activitatea sistemica pro-inflamatorie care este asociata cu mortalitate si morbiditate crescuta ⁽¹⁰⁾.

Cu rol anti-inflamator este exercitiul fizic care ofera protectie impotriva mortalitatii generale prin scaderea riscului de boala cardiovasculara si diabet tip 2 ⁽¹¹⁾.

Telomerele si senescenta replicativa

Telomerele sunt zonele de lant ADN nefunctional de la capetele cromozomilor care asigura capacitatea de diviziune celulara. Lungimea lor se scurteaza cu fiecare diviziune, astfel incat la aproximativ 40 si 60 de diviziuni celulare (in functie de tipul de celula) se ajunge la limita maxima de diviziune, limita Hayflick ⁽¹²⁾, dupa care celula nu se mai poate regenera si intra in senescenta replicativa sau in apoptoza.

Lungimea telomerelor este direct proportionala cu numarul ramas de diviziuni care mai pot fi facute de celula respectiva, de aceea sunt denumite “ceasul mitotic” ⁽¹³⁾.

Dupa ce lungimea telomerelor s-a consumat, daca celula nu a intrat in senescenta replicativa, va continua sa se divida cu pierdere de ADN functional cu fiecare divizune efectuata, astfe incat celula respectiva va functiona din ce in ce mai aberant. Lungimea scurta a telomerelor este asociata cu risc crescut de mortalitate prin boli degenerative ⁽¹⁴⁾.

Factorii endogeni care scurteaza telomerele sunt varsta, inflamatia, stresul oxidativ, obezitatea, fumatul, stilul de viata sedentar, consumul exagerat de alcool, stresul mental⁽¹⁵⁾.

Dintre factorii care protejeaza telomerele mentionez antioxidantii endogeni⁽¹⁵⁾ si exercitiul fizic intens ⁽¹⁶⁾.

Fenomenele epigenetice si demetilarea ADN

Epigenetica ⁽¹⁷⁾ este studiul modificarilor genetice, transmisibile ereditar, independente de ADN, fara modificari la nivelul secventei de nucleotide, stabile. Include metilarea ADN-ului, controlul expresiei genice, modificarile la nivelul proteinelor histone pe care este compactat ADN-ul inactiv.

Prin metilarea unei secvente de ADN se obtine inactivarea ei, iar prin de-metilarea ei se obtine activarea ei.

Prin controlul demetilarii/metilarii genelor se asigura astfel sinteza sau nu a proteinelor necesare in celula.

Un exemplu in care actioneaza acest mecanism este in inactivarea epigenetica a expresiei genice de melatonina (asocierea dintre functionarea ceasului biologic cu cel circadian), in cazul persoanelor in varsta care au dificultati de adormire ⁽¹⁸⁾, ⁽¹⁹⁾.

Afectarea mitocondriala

Mitocondria este un organit intracitoplasmatic implicat in productia de energie (molecule de ATP) prin cuplarea metabolismului oxidativ aerob (respiratia) cu enzimele ATP sintetaza. Mitocondria este singurul organit celular care contine ADN (mtDNA), in afara de nucleu.

Un procent de 0.2-2% din oxigenul folosit de mitocondrie va esua in afara lantului respirator formand specii reactive de oxigen (superoxid). ⁽²⁰⁾, ⁽²¹⁾.

Radicalii liberi rezultati din mitocondrie vor oxida proteine celulare, lipide si ADN, oxidarea avand maxim de intensitate chiar in mitocondrie ⁽²²⁾.

Afectarea proteinelor

Proteinele sunt lanturi lungi de aminoacizi (polipeptide) a caror structura poate fi modificata prin oxidarea de catre radicalii liberi sau prin glicare, avand drept consecinta modificarea functiei.

Glicarea este o reactie ne-enzimatica de cuplare a unui aminoacid cu un carbohidrat simplu, cu formarea unei duble legaturi intre cele doua molecule (baza Schiff) care va duce la re-aranjarea dublei legaturi la a doilea atom de carbon din carbohidrat cu formarea unui produs ireversibil (Amadori sau AGE=advanced glycation end product).

Exemple de carbohidrati implicati in formarea acestor produsi sunt: glucoza, galactoza, fructoza, riboza ⁽²³⁾.

Cred ca cel mai cunoscut exemplu este formarea complexului de Hemoglobina glicozilata la cei cu diabet, unde nu are o importanta de diagnostic de moment (cum este glicemia), ci arata evolutia bolii in timp, astfel incat este un marker de diabet mai bun.

Afectarea acizilor nucleici

Acidul dezoxiribonucleic (ADN) contine informatia genetica dupa care opereaza functionarea si metabolismul celular.

Lantul ADN este compus din 4 baze azotate (Adenina, Timina, Citozina, Guanina), deoxiriboza si de fosfat.

Lantul ARN Acidul ribonucleic este compus din aceleasi 4 baze azotate, cu exceptia Timinei care este inlocuita de Uracil.

Lantul ADN serveste ca si model pentru sinteza lantului complementar de ADN si pentru sinteza ARN .

Lantul ADN poate fi lezat prin mutatii sau prin oxidare directa cu interferarea expresiei genice ⁽²⁴⁾. Celula are enzime care repara modificarile la nivelul ADN (polimeraze, helicaze, topoizomeraze)⁽²⁵⁾, iar cand acestea sunt depasite intervine apoptoza celulara sau moartea programata a celulei respective pentru prevenirea mentinerii de celule nefunctionale cu risc de evolutie spre cancer.

Influenta mediului inconjurator – toxine, stress

Cu varsta, organismul acumuleaza toxine care vor afecta starea de sanatate globala:

plumbul, asociat cu cresterea mortalitatii ⁽²⁶⁾
produsii rezultati din glicare – proteine, lipide, ADN
chimicale de tip DDT care se acumuleaza de preferinta in celulele adipoase si se elimina foarte lent
fumatul accelereaza scurtarea telomerelor din celulele epitaliale din tractul respirator ⁽²⁷⁾
poluarea din aerul respirabil este asociata cu hipertensiune ⁽²⁸⁾

Stresul psihic este asociat cu scaderea lungimii telomerelor si senescenta celulara:

studiul Social Environment and Biomarkers of Aging Study (SEBAS) ⁽²⁹⁾
stresul psihologic cronic, de tip abuz de catre partenerul de viata ⁽³⁰⁾
stresul cronic de tip posttraumatic⁽³¹⁾

Concluzii

Exista aspecte care ne sunt in afara controlului (mecanismele genetice, expunerea la poluarea atmosferica etc), dar exista si aspecte care tin de stilul de viata, tin de responsabilitatea fiecaruia de a avea un organism sanatos, de a se auto-ingriji, de a adopta obiceiuri sanatoase si de a renunta la obiceiurile toxice.

Multa sanatate,

Iosefina Speers

Referinte

Solicitare de Consultanta personalizata

Pentru a va programa la o consultatie nutritionala online cu primirea unui tratament nutritional personalizat pe baza profilului genetic , puteti lua legatura cu mine prin :

pagina de Contact.
e-mail la office@nutrigenomic.ro
telefon la numarul in reteaua Orange 0756 129 223
formularul de mai jos.

Voi raspunde personal la solicitare, in intervalul luni-vineri, intre orele 9:00-17:00.

Aging si anti-aging